
Reconstituirea intimă a unui important apel telefonic devine în When the Phone Rang baza pentru o cercetare a ideei de dislocare și a naturii rememorării. În mintea protagonistei de 11 ani, acest apel telefonic îi șterge întreaga țară, istorie și identitate și își ascunde existența în cărți, filme și amintiri ale celor născuți înainte de 1995.
Rareori se întâmplă ca un film să inspire aceleași sentimente precum lectura unui roman în felul în care o face cel de-al doilea lungmetraj al Ivei Radivojević – When the Phone Rang duce în el toată forța și gingășia unui volum de Isabel Allende. Un film al cărui calapod este planul său calculat în imagini-timp, în refuzul acțiunii explicite, în repetiții poetice și într-o manieră de utilizare a montajului drept mijloc principal al narativizării. Ar fi facil să spui că filmului lui Radivojević este (încă) o altă interogare a proceselor și procedeelor subiective ale memoriei – căci marea sa reușită este să înainteze o manieră complet nouă de-a privi înapoi spre abisul carea fost războiul de destrămare a Iugoslaviei, o manieră geamănă în spirit cu cinemaul liric al Catarinei Vasconcelos. (Flavia Dima)

Iva Radivojević s-a născut la Belgrad și și-a petrecut prima parte din viață în Iugoslavia, Cipru și, în cele din urmă la New York. Lucrează ca artistă și regizoare și, în prezent, își împarte timpul între Atena și Lesbos. Filmele Ivei au fost proiectate în cadrul New York Film Festival New Directors/New Films, Rotterdam IFF, CPH:DOX, Berwick Film & Media Arts Festival, DocLisboa, Museum of Modern Art (NYC) și altele. A fost beneficiara următoarelor burse și premii: Sundance Art of Non-Fiction Fellowship, Guggenheim Fellowship, Jerome Fellowship, NYFA Fellowship, Princess Grace Special Project Award și Film Fellowship. Avenue of The Living, cartea sa de artă, a fost publicată recent de Big Black Mountain Press. Este doctorandă în cadrul Villa Arson din Nisa.