
Gaza, decembrie 2023. Confruntarea cu o fotografie tulburătoare de pe social media naște întrebări despre ce înseamnă să te afli în postura de privitor (de la depărtare).
Imaginile atrocității din Gaza — primul genocid live-streamed — au sosit pe telefoanele a nenumărate milioane de persoane din jurul lumii cu o viteză și un debit de nestăvilit, deopotrivă dinspre victimele acestuia, cât și dinspre armata agresoare. În împrejurările acestui noian de abominație prin care ajungem să scrollăm rapid, închizându-ne exact ca-n avertismentul providențial al lui Farocki din Inextinguishable Fire (1969), Man number 4 este un act de concentrare, invitându-ne să participăm la un proces invers. Anume, să privim îndelung o singură imagine de aproape, atât de aproape încât îi studiem textura pixelată, căutând să-i înțelegem fiecare element, dar și contextul în care o consumăm, prin recontextualizarea pe care o conferă ecranul cinematografic. (Flavia Dima)
Miranda Pennell este o cineastă stabilită la Londra ale cărei lucrări adesea reciclează imagini din arhivele coloniale britanice pentru a reflecta asupra unor situații contemporane. Filmele sale pun accentul pe rolul imaginației în interpretarea documentelor istorice, recurgând recent la ficțiunea de gen ca modalitate de a interacționa cu segmente de istorie tulburătoare. Pennell a obținut în 2010 un masterat în antropologie vizuală de la Goldsmiths College, University of London și și-a finalizat doctoratul la Universitatea din Westminster, în 2016. Filmele sale au fost proiectate în cadrul Viennale, Rotterdam International Film Festival, New York Film Festival, Berlin International Film Festival, FID Marseille, London International Film Festival, printre altele.