
Un monstru marin vechi de 4000 trăiește acum doar prin poveștile câtorva. Mitul său datează încă de la strămoșii armenilor și kurzilor din jurul Lacului Van, o regiune care a fost martoră unei epurări etnice a amândurora dintre popoare. La granița dintre mitologic, politic și personal sunt ascunse diferite forme de radiere și ștergere. Vechii zei sunt supărați pe noi, iar eu sunt supărată pe tatăl meu.
Filmat cu o deosebită atenție pentru materialismul spațiului, detours while speaking of monsters e un dialog topografic despre miturile eroilor în căutare de antagoniști; despre masacrele pe care pământul și apa le înmagazinează; dar și despre prezent, cu ale sale ambiguități, amnezii și contradicții. Deniz Şimşek așterne pe ecran peisaje fruste, în care domnesc verdeața, limpezimea apei, fulgerul, sau zăpada înghețată și muntele, Aceste peisaje devin pânza pe care, lăsând asprimea vântului să-și cânte cântecul, ni se spune o istorie – istoria unui masacru, a unei traume care a fost mereu disimulată, dar care nu va putea fi niciodată ștearsă, ceea ce e deopotrivă triumf (pentru că nu a fost dată uitării) și blestem (pentru că are să rămână acolo pentru totdeauna). (Emil Vasilache)

Deniz Șimșek (n. Istanbul) a studiat filmul și arta la Istanbul și Berlin. Preocupată de interacțiunea complexă dintre fenomenele socio-politice și fragmentele personale, încearcă să descopere conexiuni obscure între subiecte în aparență nu au nicio legătură. Abordarea sa cuprinde experimentarea cu instrumente narative care amintesc de modelele schimbătoare ale amintirilor și viselor. Scurtmetrajul său de debut, Centauress, a făcut parte din programul Emerging Artists al AG Kurzfilm (Asociația germană pentru scurtmetraje) și a fost proiectat în cadrul mai multor festivaluri internaționale de film.